pe zi ce trece sunt din ce in ce mai trist pentru ca nimic nu e ceea ce pare si tot ce pare, nu e defapt. singurul mod de a trece peste toate cele este sa fii ignorant. iar eu nu vreau asta.
poate ca viata este influientata prea tare de obsesiile imposibile sau prea putin posibile ale fiecaruia. se spune ca banii si timpul le rezolva dar eu nu vreau sa cred asta. sunt de parere ca banii sunt o inventie fictiva si nefolositoare, o chestie creeata din lenea celorlalti si pentru a face diferente intre oameni.
nu stiu ce fel de libertate deplina si egala e asta, dar trebuie sa ma supun, nu am de ales.
cred in faptul ca lumea se va trezi si isi va da seama ca intre civilizatia actuala si cea a grecilor antici sunt decat diferente mici, iar intr-o perioada atat de lunga progresul trebuia sa fie considerabil nu asa...
se spune ca timpul le rezolva pe toate. da, daca nu ar fi departajari asa mari intre oameni (ma refer la bogatie), pentru ca aceste diferente nasc controverse intre oameni, ceea ce ne incetineste. oamenii ar trebui sa fie uniti. nu "sa-si dea glorie" unul altuia, nu sa fure unul de la altul. asta banuiesc eu ca ne incetineste, si in gandire si in progres implicit.
daca intr-o zi, subit si inexplicabil, s-ar termina toti banii, aproape nimeni nu ar stii ce e de facut, pentru ca nimeni nu e dispus sa faca ceva pe degeaba. problema ar fi acuma cei care profita de ceilalti...
dar astea-s decat presupuneri. care nu se vor intampla niciodata. cum am mai spus nimic nu e ceea ce pare si tot ce pare, nu e defapt sau nu va fi.
observ ca oamenii nu pot fi tota uniti, ci decat cumparati... de ce? nimeni nu recunoaste asta!
lucrurile ar trebui facute din binevointa, nu din dorinta de a castiga, facandu-i pe altii sa piarda.
poate ca logica mea nu are nici un sens dar nu conteaza asta. ideea e ca poate cineva a inteles ce era de inteles.
am terminat ce aveam de spus. m-am descarcat. gata!